miercuri, 4 februarie 2009

Cîştig de cauză la Haga



Curtea de Justitie de la Haga a dat dreptate Romaniei in procesul intentat Ucrainei cu privire la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra.

Presedintele Curtii, Rosalyn Higgins, a dat citire coordonatelor precise care traseaza, incepana din acest moment, linia de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive care revin celor doua parti, Romania si Ucraina.

Higgins a mai anuntat ca pretentia Ucrainei, aceea ca Insula Serpilor sa influenteze linia de delimitare, nu a fost luata in considerare, dand castig de cauza Romaniei, care a argumentat mereu ca Insula este o “stanca”, potrivit Dreptului Marii.

Romania si Ucraina s-au luptat la Haga pentru o zona de 12.000 de kilometri patrati din Marea Neagra care ar contine, potrivit estimarilor, aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si 10 miliarde de tone de petrol.

Potrivit coordonatelor geografice decise de Curte, Romania a primit 79,34% din zona in litigiu, respectiv acces la 12 milioane de metri cubi de petrol si 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Miza este foarte importanta pentru ambele tari, intrucat, potrivit expertilor, aceste rezerve de hidrocarburi ar asigura independenta energetica a fiecarei tari pentru aproximativ 20 de ani.

In conditiile in care livrarile de gaze naturale din Rusia se desfasoara sub spectrul incertitudinii, si sunt suspuse capriciilor Kremlinului, aceasta portiune din Marea Neagra se dovedeste a fi de-a dreptul strategica atat pentru Romania cat si pentru Ucraina.

Potrivit agentului Romaniei la Haga, Bogdan Aurescu, Curtea a dat o solutie echitabila, avantajoasa si pentru Ucraina”.

“De mai bine de 40 de ani este un conflict, 34 de runde de negocieri cu Ucraina si peste 4 ani de confruntare in fata Curtii Internationale. Obiectivul nostru a fost atins, o linie clara, care deschide drumul catre resursele de hidrocaruri. Este o linie care a tinut seama de dreptul international aplicabil in functie de contextul geografic” a spus Aurescu.

“Este o linie mai avantajoasa decat o solutie obtinuta prin negociere, este o linie pe care orice alta runda de negociere a propus-o partii romane. Rezultatul confirma strategia pe care a adaptat-o partea romana in proces. Este un rezultat care ridica profilul scolii romanesti de drept”, a conchis diplomatul.

Imediat dupa anuntarea verdictului Curtii Internationale de Justitie, analistul Armand Gosu a apreciat ca verdictul reprezinta o normalizare a sitatiei, insa nu se poate spune ca “s-a facut dreptate Romaniei”, intrucat cazurile de delimitare maritima sunt frecvent supuse atentiei CIJ.

La randul sau, fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a detaliat ca “speta a evoluat in favoarea noastra, acum intra in rol cartografii care unesc punctele geografice de care vorbea presedintele CIJ.”

Istoria conflictului

Istoria Romaniei va consemna, de azi inainte, data de 3 februarie. Astazi, Curtea de Justitie de la Haga a anuntat verdictul in procesul intentat de tara noastra Ucrainei pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra.

Cu toate ca judecatorii au decis un verdict in acest caz inca din data de 16 ianuarie, nici uneia dintre parti nu i-a fost comunicat pana pe data de 3 februarie.

Hotararea Curtii s-a pronuntat in sedinta publica in Marea Sala a Justitiei din Palatul Pacii de la Haga si a durat aproximativ doua ore.

Verdictul este definitiv si executoriu imediat si va pune capat unei lungi perioade de negocieri esuate. Atat Romania, cat si Ucraina, membre ONU, au declarat inainte de a afla verdictul ca vor respecta decizia.

Curtea a prezentat o linie de delimitare fixata prin coordonate geografice, care va delimita platoul continental si zonele economice exclusive care revin celor doua parti.

Dimensiunile reduse ale Marii Negre nu permit ca statele riverane sa aiba zone nationale de zona economica exclusiva extinse pana la limita de 200 mile marine, nici platou continental de 200 de mile marine, asa cum prevede dreptul marii.

De aceea, in acest caz, a fost necesara delimitarea intre suprafetele de zona economica exclusiva care revin fiecarui stat riveran.

Deoarece platoul continental si zona economica exclusiva se suprapun, statele care doresc delimitarea acestor spatii maritime solicita instantelor internationale trasarea unei linii unice de delimitare.

Procesul a inceput in septembrie 2004

Romania a deschis procesul privind delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive in septembrie 2004.

Romania si Ucraina au avut opinii divergente cu privire la traseul liniei de delimitare. Diferenta dintre propunerea Romaniei cu privire la traseul liniei de delimitare si propunerea Ucrainei determina o suprafata de peste 12.000 de kilometri patrati asupra careia ambele parti au emis pretentii.

Miza acestei zone sunt resursele de hidrocarburi de anvergura medie, a caror exploatare este vizata de cele doua state.

Statutul Insulei Serpilor nu a fost in discutie in cadrul acestui proces, insa Insula a figurat in peldoariile ambelor parti.

Partea romana a argumentat ca Insula Serpilor este o “stanca” (care ar incadra Insula in definitia data de art. 121.3 al Conventiei ONU privind dreptul marii din 1982).

Ucrainenii au incercat in ultimii ani sa demonstreze ca Insula este locuita, are infrastructura si viata economica proprie, deci nu este o stanca, dorind ca Haga sa delimiteze zonele economice exclusive pornind de la ideea ca Insula Serpilor face parte din platoul continental al Ucrainei.

Desfasurarea evenimentelor pas cu pas:

11:00 - a inceput citirea deciziei, de catre presedintele Curtii Internationale de Justitie de la Haga, Rosalyn Higgins. Presedintele a enumerat documentele internationale pe baza carora Curtea isi bazeaza decizia, printre care tratatele incheiate intre Rusia si Romania si Ucraina si Romania.

12:02 - “Argumentele Romaniei nu sunt justificate in ceea ce priveste punctul X, aflat la 45°14′20”N, 30°29′12”, din cauza lipsei complete a referirilor - din tratatele semnate intre cele doua tari - la delimitarea maritima la Est de Insula Serpilor”, a citit presedintele CIJ din hotararea finala a Curtii.

Pe de alta parte, potrivit argumentelor Curtii, linia de demarcatie din Marea Neagra ar trebui sa respecte arcul de cerc de 12 mile in jurul Insulei Serpilor, dar fara un punct final stabilit, a continuat Higgins.

12:35 - Curtea Internationala de Justitie considera ca numai o parte a tarmului Ucrainei - respectiv coastele relevante - trebuie luate in considerare in stabilirea liniei de demarcatie in Marea Neagra, ceea ce pare un argument de natura sa favorizeze Romania in solutia finala.

Superioritatea geografica a Ucrainei, care argumentase ca tarmul sau la Marea Neagra, de trei ori mai intins decat cel al Romaniei, ii da dreptul la un platou continental mai intins, nu are efectul juridic scontat de Kiev.

Presedinta CIJ a argumentat ca anumite parti din tarmul ucrainean nu au proiectii in Marea Neagra si nu pot fi, astfel, luate in considerare in baza principiului ca “tarmul domina apele”.

Pe de alta parte, CIJ considera ca intreaga coasta a Romaniei, de 248 de km, este relevanta. Mai mult, punctul de baza cerut de Romania - Digul Sulina -, este luat in considerare, cel de al doilea punct luat in considerare fiind Peninsula Sahalin. Ambele puncte erau contestate de Ucraina, dar CIJ a dat dreptate Romaniei.

Linia de echidistanta va fi construita intre cele doua coaste adiacente ale celor doua tari si va fi astfel ajustata incat sa fie obtinut un

rezultat echitabil, a mai argumentat Rosalyn Higgins. De asemenea, CIJ va face testul proportionalitatii deciziei la final, astfel incat suprafata delimitata sa fie proportionala cu lungimea coastelor.

12: 49 - Insula Serpilor nu va fi considerata punct de baza in trasarea liniei de delimitare in Marea Neagra, deci, practic, nu va fi considerata “tarm” al Ucrainei, asa cum ceruse Kievul, a anuntat marti presedinta Curtii Internationale de Justitie, Rosalyn Higgins, dand citire verdictului.

13:00 - Platforma continentala si zonele exclusive economice nu vor fi atribuite proportional cu lungimea tarmului, ci conform principiului echitabilitatii, a spus Higgins.

13:01 - Linia delimitarii maritime stabilite de Curte incepe la punctul 1, adica punctul de intersectie al limitelor exterioare ale apelor teritoriale dintre Romania si Ucraina, asa cum a fost stipulat in Tratatul privind regimul frontierelor de stat din 2003.

De acolo urmareste un arc de cerc de 12 mile marine in jurul Insulei Serpilor pana cand se intersecteaza cu un al doilea punct, care are coordonatele 45 grade, 3 minute si 18,5 secunde nord si 30 de grade, 9 minute si 24,6 secunde est, cu linie echidistanta pornind de la coastele adiacente ale Romaniei si Ucrainei, asa cum sunt acestea descrise de punctele de baza de pe Digul Sulina, respectiv Insula Tiganca.

Delimitarea continua de la punctul 2, de-a lungul liniei de echidistanta pana la punctul 3, care are coordonatele 44 de grade, 46 de minute si 38,7 secunde nord cu 30 de grade, 58 de minute si 37,3 secunde est.

De la punctul 3, linia de delimitare urmeaza linia de echidistanta catre punctul 4 cu coordonatele 44 de grade, 44 de minute si 13,4 secunde nord si 31 de grade, 10 minute si 27,7 secunde est, unde linia de echidistanta este influentata de punctul de baza al Ucrainei localizat la Capul Tarkankut.

De la punctul 4, linia trece catre punctul 5 cu coordonatele 44 de grade, 2 minute si 53 de secunde nord si 31 de grade, 24 de minute si 35 de secunde est, care este controlat de punctele de baza situate pe Peninsula Sahalin, pe coasta Romaniei si pe Capul ucrainean Tarkankut si Kerosenes, de unde continua catre linia descrisa de azimutul de 185 de grade 23 de minute si 54,5 secunde.

13:10 - echipa de experti romani de la Curtea de la Haga s-a retras pentru a introduce in calculator datele tehnice prezentate in verdictul Curtii si pentru a calcula exact portiunea care ii revine Romaniei.

Sursa: Ana Ilie - Ziare.com


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu